luni, 29 august 2011

Codex Gigas sau Biblia Diavolului


Codex Gigas (Cartea Gigantică), este una dintre cele mai curioase opere ieşite din mâna scribilor medievali. A fost denumită pe nedrept Biblia Diavolului, iar legendele dimprejurul ei insinuează o legătură implicită cu Necuratul. Adevăr sau ficţiune?


                Este cel mai mare  manuscris pe care îl deţinem: 89 de centimetri pe 49 de centimetri.  Numai grosimea este de 22 de centimetri, cam cât lăţimea unei foi A4. Lucrarea conţine Vechiul şi Noul Testament, împreună cu cronici istorice, texte ştiinţifice şi texte magice, lucru extrem de neobişnuit. Ambiţia scribului pare să fi fost nu numai o enciclopedie completă, ci chiar o carte care să conţină toată cunoaşterea lumii.
Mai jos aveţi posibilitatea de a răsfoi în mediu digital această capodoperă şi de a vedea manuscrisul în detaliu:


Oricât ar părea de ciudat sau de incredibil, Codex Gigas este opera unui singur om, iar datorită celei mai celebre imagini pecare o conţine, este judecată deseori pe nedrept. În următorul documentar puteţi urmări istoria extrem de interesantă a unuia dintre cele mai curioase manuscrise din lume. 

Pentru a afla povestea sa, urmariţi documentarul National Geographic de mai jos:




7 comentarii:

  1. Reproduc discuţia iscată pe Facebook de acest post.

    Mihai Andrei: adevar. jos satanismu'

    Mihai Vartejaru: Ai citit despre ce este vorba? Nu are nici cea mai mica legatura cu satanismul...

    Marinescu Radu: Am cautat mai demult despre cartea asta, destul de interesant dar nu prea am aflar prea multe

    Mihai Vartejaru: Ai pe site atat un documentar marca NG, cat si acces liber la continut. Un exemplar extraordinar, intr/adevar. Mai greu cu latina, dar ce sa facem...

    Mihai Andrei: bai. uite, o sa citesc si am sa fac un comentariu serios.

    Mihai Andrei: codex gigas - o mostra de manelism medieval

    RăspundeţiȘtergere
  2. Mihai Vartejaru: ‎(facepalm) Una e manelismul, alta e enciclopedismul. Ambitia de a colecta laolalta toata cunoasterea lumii este enciclopedism. Ambitia de a canta poezie romaneasca proasta, cu ambitii americane, instrumente tiganesti si acorduri grecesti si turcesti, imbracat ca un iranian intr-o casa-pagoda chineazeasca este manelism. Zic eu...

    Mihai Andrei: ENCICLOPEDÍE, enciclopedii, s. f. 1. Tip de lucrare lexicografică de proporții diferite care tratează sistematic termeni de bază (nume comune și proprii), noțiuni din toate domeniile sau dintr-un anumit domeniu de cunoștințe, fie în ordine alfabetică, fie pe probleme sau pe ramuri. Prin urmare, enciclopedia nu insumeaza un numar de texte ci sintetizeaza. Autorul Codex Gigas a considerat ca textele transcrise de el reprezentau esenta cunoasterii umane la acel timp (chestiune discutabila) si ca atare a ales sa le potenteze in mod artificial proprietatile. Metoda aleasa este una caricaturistica, dimensiunile lucrarii (demne de cartea recordurilor) avand rolul de a impresiona "prostimea", adica pe mirenii nestiutori de carte. De aici si aura mistica a acestei "enciclopedii". Logosul transcende forma si de aceea forma nu poate complimenta logosul.

    RăspundeţiȘtergere
  3. Mihai Vartejaru: Uite o discutie tocmai buna pentru blog. Nu inteleg de ce nu scrii acolo. E uite, o parere din asta este mult mai valoroasa pentru mine decat Jos Satanismu. Bravo. Si totusi, eu nu am spus ca este o enciclopedie. Stiu ce inseamna enciclopedie, dar stiu si ce inseamna pretentia de enciclopedism, (ENCICLOPÉDIC, -Ă adj. cu caracter de enciclopedie; vast. (< fr. encyclopédique) sau stilul enciclopedic.

    Mihai Vartejaru: ‎1. Desi termenul folosit de mine, nu era enciclopedie, ci enciclopedic, citezi trunchiat, lipsind cel de-al doilea sens, figurat ( ENCICLOPEDÍE, enciclopedii, s. f.2. Ansamblu multilateral de cunoștințe omenești. ◊ (Fam.) Enciclopedie ambulantă = persoană care are cunoștințe multe, diverse și precise. – Din fr. encyclopédie.) 2. Ce inseamna sa le potenteze in mod artificial proprietatile? Chiar sunt in ceata. 3. Caricaturistic nu gasesc nimic in lucrarea asta. Din punct de vedere fizic, textele cu pricina, chiar scrise marunt, ar fi incaput ori intr-un volum cu foi deosebit de intinse, cu o grosime proportionala, fie intr-un volum cu foi normale, dar deosebit de groasa, comparativ cu lungimea si grosimea. Ai putea citi o carte groasa cat un raft? Pe vremea respectiva nu se prea putea comprima scrisul si nici datele. 4. Care prostime sa fie impresionata? Crestinii de pe atunci erau analfabeti si numai preotii aveau acces la carti. Si nici macar preotii nu prea lucrau cu ea, din pricina marimii, continutului si mai ales, pentru ca autorul ei a fost claustrat, la fel cum a fost si cartea in drumul ei lung pana la noi.

    Mihai Vartejaru: ‎4. Ce legatura are logosul cu volumasul nostru? Filosofia e filosofie, truismul tau e simpatic, dar nu prea are legatura. Pe mine unul m-a impresionat cartea asta pentru ca un singur om a realizat ceva atat de perfect dupa standartdele de atunci, atat de cuprinzator si atat de frumos, ceva ce generatii intregi de ateliere ce cuprindeau mai multi calugari nu au realizat. Numai daca incearcam sa scriem o singura pagina de manuscris ca cel realizat de Herman Zavoratul ne/am chinui zile intregi. Eu zic jos palaria unui astfel de scrib

    Mihai Andrei: ‎"sa le potenteze in mod artificial proprietatile" in traducere libera: IO Herman zavoratul am niste carti de suflet (mancati-as) pe care am sa le copiez intr-o carte scrisa de mine (mancati-as), care o sa fie cea mai bengoasa (sa moara mama daca te mint) dintre toate cartile scrise si nescrise (mancati-as) si care sa auda tot mapamondu de ea (traiti-ar familia). Am citat din definitia enciclopediei numai ce era relevant. Sens figurat nu exista, degeaba il invoci. N-as putea citi o carte cat un raft dar vezi tu....tocmai asta e CODEX GIGAS: o carte cat un raft. Cat despre faptul ca nici clericii nu o utilizau din cauza dimensiunii uriase...si asta e un argument in favoarea alocutiunii mele. Scribul era claustrat - nici asta nu ma incalzeste cu nimic. Important e ca el a ales sa-si petreaca 20 de ani din viata lucrand la o carte aproape imposibil de citit. In aceeasi perioada de timp ar fi putut scrie zeci de exemplare ale textelor in cauza. Asta au facut generatii de ateliere. In concluzie, DA. CODEX GIGAS este o relicva importanta; este un monument al prostiei.

    Mihai Andrei: P.S. Felul in care abordezi problema e suspect. Tin sa-ti amintesc ca nu tu ai scris monstruozitatea si ca nu e cazul sa te simti jignit.

    Mihai Vartejaru: asa este.

    RăspundeţiȘtergere
  4. Interesanta discutie. Si mai interesant este ca totul putea fi comprimat in concluzia trasa de Mihai Andrei: "CODEX GIGAS este o relicva importanta; este un monument al prostiei."
    Nu ca as fi de acord cu asta, dar vad doar o bagare ieftina in seama, si nu un dat cu parerea. Nu putem sa stim cu certitudine de ce a fost scrisa si cui i-a fost destinata aceasta opera. Cu atat mai putin sa spunem cu siguranta ca a fost facuta pentru a impresiona "prostimea". O astfel de munca, pe vremea aceea, ar fi trebuit sa aiba un scop diferit. Parerea mea.

    Dupa cum spunea Mihai Vartejaru, insasi limba in care a fost scrisa nu era accesibila multora la acea vreme, deci de ce nu a fost scrisa intr-un limbaj aiurit si sa impresioneze cu simbolurile, in loc sa depuna atata efort si sa scrie in latina ?

    In fine. As vrea sa stiu parerea lui M. Vartejaru legat de posibilul rol al Codexului.

    RăspundeţiȘtergere
  5. Filmuleţul cu pricina spune destul de clar motivele scribului. A dorit să facă penitenţă, iar în vremea aceea o astfel de carte ar fi însemnat cu siguranţă un act de pocăinţă, prin care să-şi răscumpere păcatele. Se presupune că dedicându-se unui astfel de efort în ceea ce priveşte cuvântul sfânt (Biblia) se răscumpăra faţă de Dumnezeu, iar memorabilitatea şi originalitatea operei avea să aducă respect şi veneraţie frăţiei sau mănăstirii din care făcea parte, răscumpărând încălcarea legilor ei şi vreo pată neagră adusă numelui lor. Cel puţin asta e perspectiva mea.
    Pentru scribul nostru, a fost o muncă titanică, umilă şi cu mult spirit de sacrificiu.

    RăspundeţiȘtergere
  6. Da. Spuneam, insa, ca eu presupun ca motivul real nu poate fi aflat atat de usor. Probabil ca unul dintre motivele scribului a fost cel din filmulet, sau aceasta este varianta oficiala.

    RăspundeţiȘtergere
  7. Oricum, orice om sănătos poate vedea că nu are nicio legătură cu diavolul, cu satanismul sau cu demonologia măcar. Oamenii uită că vis-a-vis de imaginea diavolului din acest volum se află imaginea Ierusalimului Ceresc, două părţi ale drumului spiritual postum al fiecărui creştin.
    Legendele sunt legende, eu însă consider că este una dintre cele mai enigmatice cărţi existente, alături de Codexul Voynich şi Codex-ul Rohonczi. Dacă găsesc destul material, intenţionez să scriu şi despre cărţile de plumb sigilate făcute publice cu ceva timp în urmă în Palestina.

    RăspundeţiȘtergere