În Sumer după câte am văzut, pentagrama era şi un simbol al puterii imperiale, în special al regelui oraşului Stat Ur. Este de înţeles de ce, mult mai târziu, misticii asociază pentagrama cu lumina în Sumeria antică, prin apropierea numelui UR cu ebraicul Or (Lumină). Era folosit între altele şi ca semn al oraşului, ceea ce azi am numi stema municipală. Prea multe nu se ştiu despre utilizarea pentagramei în spaţiul oriental, însă acesta reapare în cultura iudaică. Fără îndoială, un simbol dobândit de evrei în timpul robiei babiloniene, steaua cu cinci colţuri ajunge semnul adevărului şi înţelepciunii, fiind pusă în legătură cu Torah, cartea sacră a mosaismului. Cunoscută şi ca Pentateuh în bibliologia creştină, Tora conţine cele cinci cărţi atribuite lui Moise: Geneza, Exoodul, Leviticul, Numerii şi Deuteronomul, fiecare carte fiind asociată cu câte un colţ al stelei. Exista puţine graffiti din sinagogi antice, precum cea de la Capernaum şi Tell Hum, care înfăţişează pentagrama, iar în vremea Antichităţii putem spune că aceasta rivaliza la egalitate cu hexagrama.
Lespezi de piatră din Capernaum, unde pentagrama şi hexagrama pot fi văzute împreună.
Prima este numita Sigiliul lui Solomon sau Steaua lui Solomon (Kochav Shlomoh), în timp ce aceasta din urmă este cunoscută drept Steaua lui David sau Scutul lui David (Magen David). Fiecare are povestea sa, însă este simplu de observat că fiecare dintre cei doi mari suverani israeliţi, tată şi fiu dealtfel, şi-a impus semnul personal heraldic drept simbbol naţional în timpul domniilor. Deşi nu există dovezi solide, tradiţia spune că David a ales semnul stelei triunghiulare drept simbol, punându-şi-l pe scut, de unde şi denumirea de Scutul lui David. Originea sa era destul de simplă: numele său scris în limba ebraică începea şi se termina cu aceeşi literă, Daleth, a căui formă era în vechiul alfabet cea a triunghiului ascendent. Pentru a simboliza naşterea şi moartea sa a luat începutul şi sfârşitul numelui său, cele două triunghiuri, şi le-a suprapus, pentru a crea forma pe care o cunoaştem azi. Pentagrama însă a fost mult mai populară, fiind găsită pe o serie de cupe şi obiecte apaţinând regatului iudeu pe o perioadă de cel puţin cinci secole înaintea erei noastre. Dovezile arheologice, în special de natură numismatică, arată fără niciun dubiu faptul că pentagrama a fost folosită drept semn distinctiv al oraşului Ierusalim. Există o mare cantitate de sicli (monedă antică israelită) care arată steaua cu cinci colţuri, având centrul marcat de un punct şi în exterior cele cinci litere ale numelui YRŞLM (YeRoŞaLeiM-Ierusalim).
Peceţi ale Ierusalimului.
Legătura cu regele Solomon este la fel de precare precum cea a hexagramei cu regele David. Cea mai cunoscută tradiţie apocrifă privind acest rege, perpetuată în Orientul Mijlociu secole de-a rândul, era celebrul său inel cu care putea supune vânturile, îngerii şi demonii. Talmudul aminteşte această legendă, împreună cu menţiunea inelului său ornat cu o formă pentangulară, fără a spune în mod clar că era vorba de o pentagramă. În „Testamentul lui Solomon” o scriere apocrifă datată în primele secole ale creştinismului, se menţionează într-adevăr că inelul său era decorat cu un Pentalpha, un alt nume al pentagramei datorat faptului că aceasta are forma a cinci litere A unite la bază.
Nefiind un semn diavolesc sau necurat după cum mulţi ar putea trage concluzia, inelul îi este dat lui Solomon de însuşi Dumnezeu prin mijlocirea arhanghelului Mihail, pentru a supune demonii şi toate creaturile naturale şi supranaturale. Tradiţia se înscrie însă în legendele târzii şi nu are valenţe istorice concrete, însă nu o putem lăsa nemenţionată tocmai din pricina faptului că literatura magică va păstra de acum majoritatea referirilor la pentragramă.
Dar oare numai babilonienii, israeliţii şi adepţii magiei au cunoscut acest semn?
Va urma.
Va urma.
Imagini:
1.
http://www.star-of-israel.org/timeline.html2.
http://www.flickr.com/photos/ian-w-scott/5830373959/sizes/z/in/photostream/
3.
http://www.widdershins.org/vol1iss8/Jewish.gif
4.
http://quaero-et-adamo.com/english/ancient_roman_jewellery.htm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu